Sfântul Porfirie Kavsokalyvitul – Sfaturi pentru viaţa de familie
Relaţiile conjugale fac bine soţilor atunci cand sunt intru Harul lui Dumnezeu. Iubirea trupească în căsătorie ajută celui duhovnicesc. E greu să-ţi explic, dar in căsătorie, iubirea trupească devine duhovnicească, se preface. Nu sunt în stare s-o exprim cum trebuie. Încet-încet cuplul se uneşte mult şi prin iubirea trupească, şi prin cea duhovnicească. Înaintând către cea duhovnicească, la sfarşit nu mai e nevoie de cea trupească, ci doar de cea duhovnicească. Pentru a se ajunge la aceasta, trebuie să se avanseze mult in cea duhovnicească. Iubirea trupească nu e numai pentru naşterea de prunci, ajută iubirii duhovniceşti. În timp ce fiecare işi formează personalitatea, înaintează, muncesc, creează şi se unesc. Şi sunt nebuni unul după altul, fără să vorbească. Chiar dacă sunt departe unul de altul. Dar toate acestea în căsătorie, cu binecuvantarea şi Harul lui Dumnezeu. Relaţia in afara căsătoriei se schimbă in scurtă vreme şi devine chin. Aduce confuzie şi îi intristează pe oameni. „Mai bine nu te cunoşteam„, işi spun adesea.
***
În ajunul căsătoriei a doi prieteni, Sfantul Porfirie ne spunea: „Cat despre aceasta (unirea trupească), nu trebuie să simtă nimeni vreo vinovăţie. Din clipa binecuvantării in biserică, unirea e binecuvantată. Acum o să spui: “După atata efort duhovnicesc, să mă dau plăcerii trupeşti?” Dumnezeu a pus bucurie in toată creaţia. Cat despre aceasta (naşterea de prunci), omul este dimpreună-creator cu Dumnezeu. Şi Dumnezeu a voit să pună in aceasta plăcere. Intri in creaţie cu acest lucru şi te bucuri. Toate astea sunt aşa când se fac după legea lui Dumnezeu şi cu evlavie. Toată creaţia lui Dumnezeu e bucurie. Nu S-a oprit Dumnezeu in ziua a şaptea şi S-a uitat la cate a făcut? Nu a simţit Dumnezeu bucurie? Trebuie – să le-o spui neapărat – ca amandoi să se simtă liberi. Când văd o căsătorie care se face cu voia lui Dumnezeu mă emoţionez foarte tare. Aşa simt eu lucrurile. Canoanele Bisericii cu privire la abstinenţă in perioadele de post şi in anumite zile ale săptămanii sunt pentru cultivarea castităţii, simplităţii, sincerităţii, libertăţii, unităţii cu toată creaţia. Este unirea prin evlavie, fiindcă omul a căzut din frumuseţea cea dintai, si stricăciunea stă la pândă.”
